Raportul dintre sarcina e a electronului şi masa lui m, se numeşte sarcină specifică a electronului. Raportul
se poate calcula pe baza deviaţiei electronului într-un câmp magnetic sau electrostatic. În scopul devierii electronului ne vom folosi de un tub catodic. El se compune dintr-un tub de sticlă de forma din figură care conţine mai mulţi electrozi. Filamentul F încălzeşte catodul K care emite electroni.  Electronii emişi sub influenţa potenţialului pozitiv aplicat anozilor A1 şi A2 primesc acceleraţie, precum şi o focalizare şi provoacă iluminarea ecranului E acoperit cu sulfură de zinc, asupra căruia cad cu viteză mare. Deviaţia electrostatică a fascicolului se realizează cu ajutorul diferenţei de potenţial aplicată la plăcile C1 şi C2 care formează câte un condensator prin mijlocul căruia trece fascicolul. Deviaţia în câmp magnetic se realizează cu ajutorul unui toroid exterior.

       Prin variaţia câmpului electrostatic dintre plăcile de deflexie orizontale, fascicolul electronic deviază şi descrie o parabolă. Forţa care produce deviaţia este dată de relaţia:  
  (1) unde
(2) - şi e este sarcina electronului. Mărimea deviaţiei se observă pe ecranul fluorescent.

        Inducţia magnetică realizată cu ajutorul toroidului este dată de relaţia:
(3)  - unde n este numărul de spire pe unitatea de lungime a toroidului, I este intensitatea curentului şi ( este permeabilitatea magnetică a interiorului toroidului. Dat fiind direcţia verticală a câmpului magnetic pe direcţia de mişcare a electronului, se poate calcula forţa Lorenz, care va devia electronii pe o traiectorie circulară în care raza de curbură este R: 
(4).

 

Download