A.   TRANSPORTUL PASIV

        Difuziunea simplă poate avea loc prin stratul dublu lipidic sau prin proteine.
Ca exemplu pentru difuziunea simplă prin stratul dublu lipidic putem lua pătrunderea substanţelor liposolubile conform coeficientului de partiţie între ulei şi apă. Overton a constatat faptul că pătrunderea substanţelor în celule este proporţională cu solubilitatea substanţelor în lipide, măsurată prin coeficientul de partiţie al substanţei între ulei şi apă. Cu cât acest coeficient este mai mare, cu atât substanţa este mai liposolubilă şi pătrunde mai repede în celule. Există însă şi excepţii de la regula lui Overton: apa, ureea şi metanolul.

        Referitor la difuziunea simplă mediată de peptide amintim transportul ionilor prin intermediul ionoforilor (polipeptide produse de microorganisme).
Există 2 tipuri de ionofori: transportori mobili (cărăuşi) şi de tip canal. Ionoforii din prima categorie sunt peptide ciclice care au la interior un spaţiu polar în care sechestrează un anumit ion: de exemplu valinomicina leagă K+.
Exteriorul ionoforului este hidrofob. Ionoforii din această categorie preiau ionul de pe o suprafaţă a membranei, difuzează prin stratul dublu lipidic şi eliberează ionul pe faţa cealaltă, aceştia formând pori care străbat bistratul lipidic, prototipul fiind gramicidina (peptid liniar compus din 15 aminoacizi cu resturi laterale hidrofobe).