Chiar şi caracterizările contemporane ale geopoliticii,  încercările de definire a ei  surprind cu deosebire  relaţia dintre  mediul natural şi politică. Vom reda, în continuare, câteva asemenea aprecieri, aşa cum sunt ele citate în Preambulul  Dicţionarului de geopolitică apărut sub coordonarea lui Yves Lacoste.

          Grand Larousse universel (1962) consideră că geopolitica este “studiul raporturilor dintre state, dintre politicile lor şi legile naturale, acestea din urmă determinând pe primele”. Celălalt mare dicţionar, Robert (1965), concepe geopolitica drept “studiul raporturilor dintre datele naturale ale geografiei şi politica statelor”.

         Grand Larousse universel (1989) defineşte geopolitica ca fiind “ştiinţa care studiază raporturile dintre geografia statelor şi politica lor… Geopolitica exprimă voinţa de a ghida acţiunea guvernelor în funcţie de lecţiile geografiei”. Citim în „Le petit Larousse illustre”, 1994: “Geopolitica -  “ştiinţa care studiază raporturile între geografia statelor şi politica lor”. În Enciclopedia Britanica, geopolitica este considerată a fi “utilizarea geografiei de către guvernele ce practică o politică de putere" (prin urmare, geopolitica este asociată doar cu statele mari, cu puterile care au ceva de spus pe arena internaţională).

        Am reprodus aceste definiţii pentru că ele fixează o anumită înţelegere, de început, a geopoliticii. Pentru că fac acest lucru foarte aproape de zilele noastre, când există o presiune difuză, dar foarte reală, în direcţia unei înţelegeri diferite şi moderne a acestui termen.  Pentru că ezită să încorporeze prefaceri ce au avut loc deja în câmpul politicii, al puterii, şi care se cereau asimilate într-un fel sau altul şi de către geopolitică.

 

Download