În ultimii ani, frazele “poziţia geopolitică bună a României”, “valoarea geopolitică”, ”importanţa geo-strategică” ale diverselor unităţi de relief sau ale diverselor regiuni au fost repetate până la epuizare, astfel că s-a ajuns la situaţia ca ele să nu mai însemne mare lucru. Consecinţele acestei goliri de sens sunt multiple. Pe de o parte, nu se mai ştie exact ce se află în spatele acestor fraze, ele sunt doar metafore magice ale discursului public în general, metafore care, aparent, deschid căile de comunicare, dar care, în realitate,  nu mai transmit nimic. O altă consecinţă ar fi aceea că simpla lor rostire oferă un anumit sentiment de suficienţă, ceea ce a făcut ca “poziţia avantajoasă din punct de vedere geopolitic” să nu mai fie pusă deloc în valoare şi chiar să constituie un handicap.    
          În contextul unui curs de geopolitică ne propunem o recuperare a conţinutului acestor fraze. Pentru aceasta, unul dintre cursurile care au ca subiect geopolitica românească este dedicat unei prezentări monografice a poziţiei geopolitice a ţării noastre, pornind de la elemente de relief, graniţe, până la vecinătăţi, simboluri geopolitice. Sperăm ca în urma acestui curs să înţelegem cu adevărat cuvintele lui Gheorghe I. Brătianu, care afirma că: “Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi şi, din nefericire, la o răspântie de năvăliri şi imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi vedea, ne mărgineşte şi ne hotărăşte destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele şi marea. Ceea ce aş vrea să apară lămurit este că pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte” (Gh. I. Brătianu, “Chestiunea Mării Negre. Curs 1941-1942”, pag 11-12).

 

Download